Introducere în relații internaționale

Această disciplină oferă o introducere în politică internațională și este adresată studenților complet începători în domeniu. Diversele teme abordate oferă o trecere în revistă cuprinzătoare a subiectelor cele mai importante ale relațiilor internaționale, cum ar fi alegerea rațională și teoria jocurilor, conflict și război, cooperare și comerț, dezvoltare și democratizare. De ce a început războiul din Ucraina în februarie 2022? Funcționează sancțiunile economice? De ce este atât de greu să fie oprită încalzirea planetei, chiar dacă atât de multe guverne sunt de acord că ar trebui oprită? Sunt drepturile omului vorbe goale? Cine a câștigat din sabotarea gazoductului Nord Stream? Ascensiunea Chinei va însemna sfârșitul globalizării? Ajutorul extern francez îi ajută pe liderii corupți din Sahel să rămână la putere? Se poate negocia o pace între Israel și Hamas? Sunt democrațiile mai susceptibile la atacuri teroriste? De ce nu a devenit Afganistanul o democrație după 20 de ani de intervenție americană?

Disciplina este organizată în patru parți. Prima parte așeză bazele științifice ale disciplinei, oferind o acoperire foarte accesibilă a conceptelor cheie, prezentând studenților diferite moduri de gândire a interesului național și arătându-le cum să folosească perspectiva strategică pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în toate aspectele ale politicii internaționale. De asemenea, aceasta prima parte oferă o introducere de bază, intuitivă, în teoria jocurilor și alte instrumente bazate pe dovezi și logică pentru analiza relațiilor internaționale. A doua parte a disciplinei se concentrează pe război și oferă o evaluare mai detaliată a modului în care stimulentele politice interne și instituțiile interne de guvernare modelează deciziile conducătorilor privind inițierea, escaladarea și încetarea conflictului. A treia parte se concentrează pe pace și se bazează pe logica acțiunii colective pentru a-i ajuta pe studenți să înțeleagă de ce este atât de greu să convingi guvernele naționale să acționeze împreună pentru un obiectiv comun chiar și atunci când ele sunt de acord cu acest obiectiv. Aceasta secțiune include capitole care acoperă eficacitatea organizațiilor internaționale și a dreptului internațional, precum și o evaluare amănunțită a problemelor de mediu, respectărea drepturilor omului și economia politică internă a comerțului internațional. În cele din urmă, a patra parte discută ordinea mondială și subliniază eforturile de promovare a democrației, atenuarea sărăciei și combaterea terorismului, examinând care strategii funcționează, care nu și de ce.

Methodology:

Studenții sunt introduși în cercetare prin întrebări de seminar despre probleme actuale importante. Ei învață cercetând aceste întrebări în mod independent, citind răspunsurile colegilor, recenzând în mod critic aceste răspunsuri, postând propriile răspunsuri și primind recenzii de la colegi. Un sistem de puncte măsoară progresul învățării și încurajează studentii să participe.

Topics:

FUNDAMENTE: 1. Evaluarea argumentelor despre politică internatională. Afirmații pozitive, normative și Ghilotina lui Hume. Știință și pseudoștiință: criterul de infirmabilitate al lui Popper. Testarea empirică ca și control de calitate al teoriilor științifice. Neorealismul, liberalismul, constructivismul și metoda științifică. Planul disciplinei: război, cooperare și ordine mondială. De ce sunt atât de multe dezacorduri în domeniul de politică internațională? 2. Jocuri pe două niveluri: când politica externă se ciocnește cu politica internă. Politica externă că și politică internă cu o răsucire. Dilema lui Zelenski. Pe cine și ce studiază politică internațională? Teoria selectoratului: bunuri publice și private, regula loialitătii, supraviețuirea liderilor. Funcție, politici sau voturi: de ce a invadat Putin Ucraina? De ce este politica internaționalâ domeniul cel mai complicat al științei politice? UNELTE: 3. Interes național? Instrumente de analiză în politică internaţională. Modele spațiale de vot. Jocul lui Hotelling și principiul diferențierii minimale. Teorema alegătorului median. Utilitatea așteptată: probabilitate, costuri și beneficii. Multidimensionalitate: teorema imposibilității și teorema haosului. Cât va dura inflația din Zona Euro? Se va schimba politica externă americană în urma alegerilor? 4. O introducere în teoria jocurilor. Jocuri necooperative. Echilibrul lui Nash: dilema prizonierului. Jocuri cu mai multe echilibre: lupta sexelor. Strategii mixte: piatră, hârtie, foarfecă. Jocuri sequențiale, perfecțiunea subjocurilor și inducția inversă: divide-the-dollar. RĂZBOI: 5. De ce război: imaginea de ansamblu. Factori de risc: bunuri indivisibile, incertitudine, lipsă de credibilitate. Neorealism, bipolaritate și stabilitate: coerență logică internă și dovadă empirică. Alte ipoteze neorealiste: supraviețuirea statelor essențiale și neesențiale, echilibrul puterii. Tranziția puterii: reguli și norme internaționale, nemulțumire, statu quo și război. Ascensiunea Chinei va aduce stabilitate sau război? 6. Teoriile interne ale războiului. Costuri de audiență: selectarea crizelor în autocrații și democrații. Război de diversiune: ipoteza învierii, ipoteza porumbelului pașnic. Teoria selectoratului, motivele războiului și efort de război. COOPERARE: 7. Cum funcționează (sau nu) organizațiile internaționale. Rivalitate și excludibilitate. Logica acțiunei colective. Soluții la probleme de acțiune colectivă. Inclusivitatea organizaților: ONU. Tancuri și avioane: oare nu vor liderii NATO că Ucraina să câștige razboiul? 8. Încălzirea globală: proiectarea unei soluții. Încălzirea globală: o problemă de acțiune colectivă: acțiune colectivă și călatorul clandestin. Cautarea unui acord: alocarea costurilor de reducere a emisiilor. Acorduri globale superficiale sau adânci: conformare sau eșec. Monitorarea și sancționarea neconformității: protocolul de la Kyoto, flexibilitate. Acorduri bilaterale. 9. Drepturile omului, legi și norme internaționale. Sunt drepturile omului un bun de lux? Dreptul internațional imbunatațește drepturile omului? 10. Comerț liber sau echitabil: politica internă a tarifelor. Avantajul comparativ. Câștigători și învinși ai comerțului. De ce integrarea în UE a împarțit Ucraina? 11. Globalizare: câștigători și învinși internaționali. Modelul Heckscher-Ohlin. Teorema Stolper-Samuelson. Mobilitatea factorilor de producție. Se va opri globalizarea odată cu ascensiunea Chinei? ORDINE MONDIALĂ: 12. Ajutor extern, sărăcie și revoluție. Planul Marshall. Experiența ajutorului internațional în afară Europei. Dezbaterea Sachs-Easterly. Perspectiva strategică. Cine primește ajutorul extern? Ajutor, revoluție și democratizare. Ajutorul extern francez a contribuit la eradicarea sărăciei și la democratizare în Niger? 13. Poate terorismul să fie rațional? Credincioși adevărați, teroriști reticenți, oponenți mulțumiți, guverne receptive și represive. Terorism, angajamente credibile și dileme strategice. De ce democrațiile sunt mai susceptibile de a deveni ținte teroriste? Poate guvernul israelian să negocieze pacea cu Hamas? 14. O ordine mondială democratică: pace fără democratizare. Pacea democratică. Democrația: o piedică a democratizării. Democrații, autocrații și construirea națională. Națiunile Unite și construirea națională. Ce ne așteptam și ce ne arată dovada. Germania și Japonia: cazuri aprarent grele. Suspecții obișnuiți: Iran, Congo și alte cazuri eșuate. De ce nu a devenit Afganistanul o democrație după 20 de ani de intervenție americană? S-ar democratiza Sahelul cu ajutorul chino-rus? Și Ucraina sub auspiciile NATO?

Indicative reading:

Bueno de Mesquita, B. (2013). Principles of international politics (5th edition). CQ Press.

External links:

(Forthcoming) Alegeri rationale: Introducere în relații internaționale - UAIC 2024-25

Alegeri rationale: Introducere în relații internaționale - UAIC 2023-24

Teaching modules:

There are no teaching modules to show for this course.

Question pool:

Ți-ai face un vaccin aprobat pe baza studiului de caz al unui singur pacient?

În caz de conflict între interese americane și ucrainiene, pe cine ar trada mai degreabă Zelenski?

Se va schimba mult politica externă americană în urma alegerilor din 2024?

De ce promovează premierul spaniol Pedro Sanchez folosirea limbilor regionale la UE?